Pe lista, pentru ziua a 3-a in Tokyo, am planificat piata de peste – Tsukiji Market. Pentru cei mai mari amatori, se poate face o inscriere pe liste si se poate intra undeva la 3-4 dimineata la licitatie. Numarul este limitat, deoarece intr-o vreme intrau cata frunza si iarba si au fost accidentati vizitatorii de catre masinile de carat peste. Cica este cea mai mare piata de peste din lume. Tonul este la loc de cinste. Se zice prin sat ca un peste pescuit in Marea Nordului azi, maine dimineata este in Tokyo la licitatie. Asta ca sa fie fresh. Cel mai scump ton, este in prima zi a anului nou. Platesc astia in disperare sa manance din primul peste al anului. Fiecare cu pasaricile lui. Ce am vazut in piata: peste de toate felurile si tot felul de ciudatenii la gustat. Erau niste scoici mari, se vad si in poze, care erau cam crude si se beau cumva. Sau sorbeau. Cred ca mi-ar fi iesit ochii din cap sa raman cu una din aia in gura. Asta din cauza ca nu as fi tras cu putere sa se duca direct pe gat. Eu personal am baut doar o cafea. Altii au plecat cu pisica de mare acasa sau cu bucati din pestele spada. Iami iami!
Dupa ce ne-am innebunit papilele olfactive, am plecat agale spre gara principala ca sa putem purcede spre Kamakura. Asa am trecut prin downtown-ul din Ginza. Am fost impresionati de pasarele pietonale si de aranjamentele dintre sediile de birouri din Ginza.
Pentru noi a fost si prima intalnire cu marea lor, am vazut si plaja, dar era mult mult prea devreme pentru a putea fi folosita ca atare. Am pornit sa vizitam Templele din zona de sud vest si folosind cararea din padure am reusit sa ajungem la templele din nordul localitatii. Nu am folosit mijloace de transport locale. Am stat pana ne-a prins seara. Am bifat statuia Marelui Buddha de la templul Kotokuin, care este a doua din Japonia dupa cea din Nara. Cel mai frumos templu vazut de noi a fost Hasedara Temple, cu o curte superba, cu niste carari care urcau culmea ca sa poti vedea orasul de sus cu a lui plaja. Si inca erau ciresi infloriti. Aici am vazut si primele fatuce imbracate gheise. Toti eram ca paparatii pe bietele fete. Plimbarea prin padure este una dintre atractiile locului.
Ce am vazut aici pentru prima data: Gradini pline de un pietris mai mare, pe care gradinarii il aranjau cu o migala de neimaginat. Am stat si m-am uitat minute intregi sa vad cum aranjeaza pietrele. As fi fost curios daca la sfarsit as fi dar o fuga prin ele, cum ar mai fi fost Zenul lor!
Templele urmatoare nu au fost la inaltimea lui Hase, dar fiind mai mici nici nu erau asa de mult “cautate”. Am putut si noi sta linistit fara sa fim in toate selfie-urile din jurul nostru (asa cum a fost la Great Buddha, unde avem selfie cu jumatate din turisti).
Dupa templul din Ueno din Tokyo, la Benzaiten Shrine am vazut din nou intrare in templu strazuita de zeci de torii, acele cadre de lemn rosii, dar mult mai multe si mai impresionante. Deocamdata pe locul 1 ca torii de intrare.
Kamakura are si o alee pietonala pt shopping si pentru ceva de-ale gurii. Noi cafea si ceai verde; asta ultimul din partea casei. Am ramas cu un gust extrem de placut, pentru ca pe peronul din gara era unul din cei mai frumosi ciresi infloriti!
Pingback: Japonia – Kyoto Day 1 | Mihai Popa's Blog