In weekendul 28-30 august s-a desfasurat la Sibiu “Festivalul Medieval Cetati Transilvane”, editia a IX – a. Intr-o cetate medievala am avut parte de o atmosfera cu adevarat medievala. Mai multe detalii la adresa: http://www.cetatitransilvane.eu/
In weekendul 28-30 august s-a desfasurat la Sibiu “Festivalul Medieval Cetati Transilvane”, editia a IX – a. Intr-o cetate medievala am avut parte de o atmosfera cu adevarat medievala. Mai multe detalii la adresa: http://www.cetatitransilvane.eu/
Ultima etapa a concediul a fost programata la Split. Cu o mica schimbare in plan, am ales sa ne cazam in Trogir, mai exact pe Insula Okrug, situata cam la 30 de km de Split. Dupa toate scarile pe care le luam la pas in fiecare zi pentru a ajunge la plaja, atat in Sveti Stefan cat si in Dubrovnik, de data asta am avut sansa sa ne cazam direct cu iesire la plaja. Nu ne vedea sa credem ca se poate si asa ceva! Am avut parte si de plaje “salbatice” pe insula, unde nu era nimic amenajat, cat si de plaja statiunii.
Merita vizitat atat Trogirul cat si Splitul, ambele inscrise in patrimoniul UNESCO. Trogir este mult mai mic ca si cetate dar are un farmec aparte. Stradutele sunt foarte inguste si frumos intretinute. Splitul este mult mai mare, dar nu este la fel de intretinut si pastrat. Oricum, plin de turisti, de terase si mai ales o faleza extrem de frumoasa!
Dupa 7 zile de Muntenegru, am purces la drum spre a doua parte a concediului, planificat in Croatia. O buna parte din drum, cea din Muntenegru, a fost tot pe marginea Golfului Kotor. Cu aceasta ocazie am revazut goflul si de pe uscat, unde cu cateva zile inainte il vizitasem doar de pe apa. Reveneam in Croatia dupa 3 ani, dar acum pentru partea de sud, mai precis pentru coasta Dalmatiei.
Dupa mai mult de 100 de km parcursi de la Sveti Stefan, am cunoscut din nou senzatia de a ti se taia respiratia, in momentul cand am vazut pentru prima data Dubrovnik-ul, undeva la cativa kilometrii de localitate, cocotati pe un munte. Ceva cu adevarat unic! Cred ca ne-am oprit de cateva ori, sa facem poze, pina sa intram in Dubrovnik.
Cunoscut ca “perla Adriaticii”, Dubrovnikul este unul din locurile unde se pot intalni oameni din toate colturile lumii. Orasul iti da niste senzatii cu adevarat frumoase, atat in interior cetatii, pe ziduri cat si pe mare. Am petrecut 3 zile pline in Dubrovnik, si pot spune ca nu am reusit sa strabatem toata cetatea, chiar daca seara de seara eram pe strazile cetatii.
Am avut placerea sa vedem 3 din insulele care inconjoara Dubrovnik-ul, insule care ne-a delectat si incantat cu plajele si golfurile unde ne-am imbaiat.
Orasul Dubrovnik se intinde pe toata culmea care imprejmuieste cetatea. Gazda la care am stat 3 zile era la o distanta de … 400 de scari de cetate. De pe terasa gazdei, urmaream in fiecare noapte si dimineata vasele de croaziera care iti dadeau o senzatie de … gara. Daca noapte cand mergeam la culcare erau 2-3 vase de croaziera in port, dimineata erau demult plecate si altele noi sosite. Pot sa spun ca am fost cel mai aproape de cel mai mare vas de croaziera vazut in viata mea!
Am ramas cu promisiunea ca o sa revenim cat de curand in aceasta minunata cetate.
O zi cu adevarat plina. Am plecat de dimineata cu autocarul pina la Tivat, iar apoi pina seara, cu ajutorul unui vaporas, am vizitat intregul Golf Kotor. Am poposit la Herteg Novi, Pestera Albastra, cele doua insule artificiale ale golfului, iar finalul a incununat intreaga zi: orasul Kotor, strajuit de un urmas al marelui zid chinezesc, un oras pitoresc si plin de istorie. Continue reading
Cea mai animata parte a Muntenegrului este de departe Budva sau pe intelesul nostru, o Mamaia a Muntenegrului. Ziua, statiunea este foarte frumoasa, mai ales in cetatea veche, plina de terase si locuri umbroase, mai ales in zilele cu adevarat toride. Continue reading
Sau dragoste la prima vedere! Dupa ce am trecut prin Bar si Sutomore ca sa vedem ce oferte sunt in cele doua statiuni, fara sa fim convisi sa raminem in vreuna din ele, am pornit agale cu masina spre Budva. Continue reading
Chiar daca acasa, inainte de plecarea spre Muntenegru, ne radeam impreuna ca merge intr-o tara de marimea judetului Sibiu + Brasov, realitatea din teren a fost extrem de diferita decat ne-am inchipuit noi.
O tara – numai munte, cel putin pe ruta dinspre Serbia, am mers 230 de km in 6 ore. Munte si iar munte si iar munte. Defilee extrem de spectaculoase cu ape de un verde smarald, dar un drum pe care daca te-ai gandi sa il strabati la interval de cateva zile, renunti fara a sta prea mult pe ganduri. Din acest motiv canionul Tara a fost taiat de pe lista, numai la gandul ca 150 de km vor fi strabatuti in cel putin 3 ore la dus si 3 ore la intors. Un drum frumos, stabatut fara nici un fel de probleme, dar ca trebuie sa ai multa rabdare. Media de viteza 46 km ora.
Chiar si statiunile de pe litoralul muntenegrean, sunt la baza muntelui. Noroc ca oamenii se “misca” si mai rasare cate un tunel de 4-5 km care taie muntele si astfel economisesti o ora de serpentine si alte cele ca sa ajungi la mare.