Cea de-a doua zi si de fapt ultima cu obiective turistice a fost planificata pentru Polonnaruwa si pentru Sigirya. Polonnaruwa este al doilea cel mai vechi oras al lor. Trebuie sa spun ca eu nu am reusit sa tin minte nici o denumire din orasele astea. Le-am scalcit in tot felul. Pronuntia lor in Sri Lanka este si mai si… noroc ca am google maps si pot sa fac un copy paste de acolo. Deci sa revin.
Pana sa ajungem la acest oras sacru, am trecut printr-o localitate Habarana, care afisa din loc in loc “Elefant Safari”. Rapid rezolvam cu ghidul sa intoarca sa vedem despre ce este vorba. Am ajuns la unul din locurile care aveau parcate un elefant la intrare. Negociem, mai lasa ei, mai punem noi si in 15 minute urcam pe rampa de urcat pe elefant. Am primit o punga cu mancare si pentru 40-45 de minute, insotiti de 2 frantuzoaice in cosul ala de pe elefant si de doi soferi de elefant care mergeau pe langa, am facut o scurta plimbare pe la marginea junglei. Elefantica, ca era doamna, nu a avut nici o problema ca a fost adapata atat de noi, cu o punga de mancare cat si de frantuzoaice. Unul din cei doi soferi s-a ocupat si de poze si filmari pentru noi. Pentru noi, a fost o experienta faina, care ne-a adus aminte cumva de Phileas Fogg din Ocolul pamantului in 80 de zile. Apropo, l-am revazut dupa ce ne-am intors.
Apoi am ajuns si in Polonnaruwa. In oras este un site arheologic pentru care se plateste 25 $ de persoana pentru a putea fi vizitat. Inainte de a vizita site-ul, am fost la plimbare pe malul unui lac, care oferea o priveliste super.
Legat de lacurile din Sri Lanka. Cu mii de ani in urma, au fost regi ai tarii, care au inteles ca lipsa de apa nu este deloc placuta, motiv pentru care au creat lacuri de acumulare pentru a putea oferi oamenilor apa. Mare parte din lacurile construite atunci sunt folosite si astazi. In Sri Lanka nu sufera nimeni de lipsa apei. In jur de 98% din populatia tarii este racordata la apa curenta.
Pe malul lacului am gasit si un restaurant unde am servit un ceai si o cafea. Asa cum am scris, ciubucul si taxele sunt incluse in nota finala. Aici au fost cele mai mari servicii ca procente: 25%. De, era pe malul lacului. Dar lucrul cel mai fain a fost ca din curtea restaurantului se vedea un site arheologic. La iesire din restaurant am fost poftiti sa vizitam ruinele. Si asa ne-am facut o idee despre locurile lor istorice. Ca urmare, am sarit peste “consacratul” si renumit site si am ramas cu 50 $ in buzunar. Oricum, peisajele din jurul orasului sunt foarte frumoase.
Pe drum spre Sigiriya am oprit la un atelier de sculptat in lemn. Meseriasi oamenii de aici. Livrau sculpturi in diverse esente de lemn si diverse forme, in toata lumea. Am luat si noi un elefant mic facut in menghina cu pila. Nu am vazut nimic electric la nivel de sculptat forme si totul este manual.
La Sigiriya am ajuns in timp util sa putem urca pe super consacrata stanca, dar a plouat torential. Dupa jumatate de ora de asteptare in masina, am decis ca nu mai are rost sa stam ca ne prinde seara pe carare si am renuntat. Am ajuns si ne-am cazat la un hotel in plina jungla. Chestia faina este ca pana a venit seara s-a oprit si ploaia si am putut beneficia de o baie in piscina hotelului, dar nu inainte de a da o tura prin satul de la marginea junglei. Am fost sfatuiti de localnici sa nu ne aventuram prea departe ca seara mai trec elefanti salbatici prin zona.
A doua zi am incercat din nou sa urcam pe stanca de la Sigirya, dar din cauza preturilor exagerata pentru turisti (30 $ de urcat o stanca – de persoana) am renuntat. In apropiere sunt alte stanci, adevarat ca nu la fel de consacrate, dar la fel de spectaculoase si de inalte si care ofera aceeasi panorama.
Una din ele este cea de la templul din Dambulla: Dambula Cave Temple. Dabulla este cel mai mare templu construit in stanca din Sri Lanka si cel mai bine intretinut/conservat. Se urca pe stanca si sus de tot se viziteaza templul. Stanca are 160 m altitudine fata de zona din jurul ei. In templu sunt 153 statui a lui Budha. Bilete de cumparat sunt doar jos, la una din caile de acces. Noi am urcat pe una fara casierie. Unii din noi, dupa ce am ajuns am aflat asta. Pretul este de 1500 rupii, adica vreo 10$ de persoana. Este frumoasa privelistea vazuta de sus si templul construit sub stanca.
Dupa ceva timp petrecut aici ne-am indreptat spre orfelinatul de elefanti de la Pinnawala. Aici este, sa zicem, o crescatorie de elefanti care la anumite ore sunt scosi din zona ingradita si dusi ca cireada la raul din localitate sa se imbaieze. Am prins si noi gramada de elefanti care trecea pe strada. Trebuie doar sa te tragi pe margine sa nu ii incurci. Asta a fost o experienta inedita.
Masa de pranz a fost oferita de ghidul nostru chiar la el acasa, ocazie cu care am cunoscut o parte din familia lui. Super ospitalieri oamenii. Ziua am incheiat-o cu o baie la mare, la Negombo, ca aici a fost si ultima noastra cazare in Sri Lanka.
Cam asta a fost incursiunea noastra in partea de nord a tarii, adica a doua parte a calatoriei noatre dupa zilele petrecute in sud.
Ne-am mai informat si noi de de wikipedia cum de a reusit asa o tara de mica sa iti pastreze identitatea in decursul istoriei. Asta pana la englezi, de care s-a eliberat in 1948. Interesata cultura si istoria tarii. Cel mai fain este ca este vara tot timpul anului. Asa cum o stim noi. Ei nu au inteles ce este aia vara cand i-am intrebat. In sud este la fel tot timpul anului in nord este anotimp cu ploaie si fara ploaie. Si totul este super verde. Si la peste 2500 m altitudine este complet verde. Si apa oceanului este calda. Poti face baie cand vrei… adica merita o incursiune in plina iarna pana la ei!
Gata cu Sri Lanka. urmatoarele postari vor fi din Maldive!
Am ajuns in Sri Lanka ca un profan in ale ceaiului. Foloseam ceai doar cand eram racit. Si atunci cu ceva retineri. Odata ajunsi, una din primele solicitari a fost sa primim o cafea. “Nu avem”, dar poate… un ceai? Imediat s-a umplut masa de ceainic, cesti, lapte. Si am incercat sa servesc un ceai. Nu mi-a iesit din prima. Ceai cu lapte? Nu prea, mersi. Dupa o vreme ajungem in alt loc, cerem o cafea, ni se spune ca doar la localuri gen Barista vom gasi ce cautam, dar ni se poate oferi un ceai. Gata, e vremea lu google, sa vedem ce au oamenii astia cu ceaiul. Si dintr-o data, am fost lovit de o lumina puternica ca mi-a schimbat viata iremediabil. Aproape adevarat.
Daca doresti sa fii instiintat despre noutatile care apar pe site, exista acum posibilitatea, ca la fiecare postare noua, sa primesti un email automat.
A trecut ceva timp de cand am inceput sa facem calatorii, vorbesc aici de cele peste hotare, timp in care am acumulat ceva experienta in domeniu.
a Multi Ani,
Atmosfera de Craciun isi intra incet incet in drepturi. S-a deschis si targul de Craciun de la Sibiu. Pentru cei care isi doresc sa intre in atmosfera, asta pana o sa ajunga sa il vada, am postat un mic filmulet de la aprinderea luminilor. Este hand made cu LG G4 din dotare, FullHD. Enjoy! 
In urma unei campanii de strangere de fonduri, niste tineri mai mult decat entuziasti, au inchiriat o mocanita de la Cluj si au adus-o la Sibiu pentru 2 zile. Dorinta cea mai mare a lor este sa stranga fonduri pentru a avea propria mocanita. No amu, nu aduce anu’ ce aduce weekendul. Am aflat, am decolat spre Cornetel cu mic cu mare si dupa 2 ore am fost in … mocanita. Excursia a una demonstrativa, dar vesela, intre Cornatel si Hosman. Noi am fost ceva mai harnici, adica am mers mai de dimineata, dar cand ne-am intors din excursia de 40 de minute, era lume in gara ca la urs! Au incercat ei sa mareasca frecventa si numarul de ture, dar nu au reusit sa imbarce toti doritorii. Oricum, experienta frumoasa si muntii Fagaras vazuti din geamul fara geam, erau la inaltime. Le uram bafta tinerilor asfel incat sa isi realizeze dorintele vizavi de propria mocanita. 
