Category: Thailanda

In Phuket ajungem dupa un zbor din Bangkok cu Air Asia. La aeroportul din Phuket sunt ghisee care ofera transport pe insula, la preturi standard, in functie de statiune. Am luat biletele si la iesirea din aerport erau foarte bine organizate lucrurile, astfel incat am fost rapid alocati in microbuz. O parte din drum a fost pe autostrada. La o parcare de pe autostrada am fost coborati si arondati la un agent care ne oferea fel si fel de excursii. Le-am spus ca avem totul organizat, astfel incat am fost lasat rapid in pace pt ca nu mai prezentam interes. Aici soferul a primit si numele hotelului nostru, in limba lui, sa stie unde sa ne debarce.

Am ajuns destul de tarziu la hotel, localizat in Patong. Am ales destinatia asta pentru ca toate firmele care ofereau excursii aveau locatia inclusa in transferul la ambarcatiuni.

Legat de excursii: dupa ce am citit mai multe forumuri si am vazut ce excursii merita efectuate, am ales firma Simba See Trips. Preturile nu sunt deloc de neglijat, chiar de cateva ori mai mari ca cele “la gramada”, dar in final pot afirma ca a meritat fiecare banut cheltuit. Aveam doua zile in care ne doream excursii prin insule, dar din pacate la firma asta am gasit excursie doar pentru a doua zi de sedere si am ales PHANG NGA AND BEYOND TOUR. Pe Trip Advisor am gasit o alta firma cu care am organizat prima zi de excursie. A fost aceeasi excursie pe care ne-am dorit-o cu primii. Conditiile si oferta in final a fost la acelasi standard. Excursia a fost Phi Phi Island Snorkel & Sightseeing Tour.

Pana la urma am avut parte de doua experiente extrem de frumoase. Prima zi – excursie prin insule si snorkeling,  a debutat cu un mic dejun la sediul firmei, undeva in estul insulei. Transferul a fost la ora 6:30 dimineata! De-a lungul excursie am fost rasfatati cu de toate: bauturi, deserturi, sucuri. Pranzul a fost organizat la un restaurant pe o insula. Snorkeling am facut in doua locuri. Siesta a fost pe o plaja cu nisip alb. Am fost impresionati de forma insulelor care mi-a adus aminte de insulele plutitoare din Avatar. Nu am reusit sa il vedem pe Nimo si nici familia lui (cum a promis ghidul) dar o parte din neamurile lui erau acasa. Dupa transferul in statiune, am mai batut putin strazile cu tarabe, ne-am premiat cu un “Foot Massage” si apoi cina la un restaurant pe plaja.

Chiar daca ambele firme s-au intrecut sa ofere servicii de 5 stele, destinatia zilei a doua a fost ceva de vis. Plecarea a fost tot la 6:30, dar din cauza mareei scazute a trebuit putin intarziata plecarea din port. Totusi, am fost primii pe insula cu vizitarea pesterii. Credeam ca o sa fie o vrajeala cu pestera respectiva dar de fapt este o insula stancoasa, care are o cavitate la baza ei – pestera, prin care in perioadele de reflux se ajunge in “miezul” insulei denumita “room”. Adica insulele respective sunt ca niste masele mari cariate, in mijlocul lor fiind adevarate paduri. Se poate vedea pe peretele stancii cat de mult creste apa cand este flux. Apoi a urmat o incursiune cu canoele. La fel, asteptarile au fost cu mult depasite. Daca la prima oprire am ajuns in mijlocul insulei printr-o pestera, de data asta am facut-o cu canoele. Insula nu avea asa numitul uscat, asa ca inclusiv “portul” era o platforma plutitoare unde se facea transferul in canoe. A urmat insula lui Bond unde toti se “impuscau” in cap pt a imortaliza momentul. Urmatoarea destinatie iarasi a fost ceva deosebit: Koh Panyi (Orasul Plutitor). Am vizitat localitatea, cu 2000 de suflete, dar cu restaurante de 10 000 de locuri. Interesat modul de viata a acelor oameni. Inclusiv teren de fotbal au, si ala plutitor – nu stiu copii de minge cum se descurca. Aici am servit si pranzul traditional. Legat de pranz, personal mi-a placut mai mult cel cu o zi inainte, dar ambele ofereau tot felul de combinatii. Siesta a fost pe o insula la fel de frumoasa ca cea din ziua anterioara, cu apa super calda, nisip nu asa alb ca in prima zi si multe fructe. La fel, dupa excursie, a urmat transferul, plimbarea prin nebunia din Phuket si cina la un restaurant Indian. Si cam asta a fost prin Phuket.

1 2 ►

Transferul intre Phuket si Lankawi a fost cu ferry. Am avut transferul asigurat la port. Erau multe ambarcatiuni frumoase acolo si ne tot dadeam cu presupusul pe care din ele vom petrece cele 5-6 ore ale calatoriei. De fapt in total au fost 8 ore, 5 transferul in Lipe – ultima insula Thailandeza, unde se face si iesirea din tara (la o taraba pe plaja) si de acolo cu alt vas malaezian in Langkawi. Pauza pe Lipe a fost de 1.5 ore (plaja si racoritoare la terasele de acolo).

Surpriza in portul din Phuket a fost ca am fost imbarcati pe o “troshcoleta” cu care cred ca s-au luptat pe Missisippi la independenta. Fetzele calatorilor exprimau totul: unii parca mancase lamaii, altii boceau, altii tranteau in jur, samd. Toti au incercat imediat sa adoarma sa viseze ceva frumos. Si noi printre ei. Dar la o ora de la plecare, auzim un fel de “lancaui” – Lankawi de fapt, si 4 persoane, dintre care noi eram 2, am fost mutati pe o salupa rapida. Deja aveam un zambet larg si frumos.

Salupa a oprit pe 4 insule pentru a debarca turisti sau ai prelua pe cei care tocmai si-au terminat sejurul. Insulele sunt mici oaze de salbaticie si liniste – departe de lumea dezlantuita. Doar asa se poate ajunge acolo. As putea sa stau o vreme acolo uitat de D-zeu. Cu privirele de la o insula la alta, drumul a trecut extrem de repede. Dupa vama din Lipe am fost preluati de malaezieni si transferati in Lankawi, dar asta in alt episod.

Intre timp am pregatit si o scurta filmare din acest concediu:

urmare de aici…

Ultima zi in Bangkok a fost la fel de relaxanta, de frumoasa si de plina. Temperatura a fost cam 30 de grade, in plina iarna te bucuri de asa calduri. Am hotarat sa probam toate mijloacele de transport din oras. Am luat metroul suspendat, si direct pe malul canalului am oprit, de unde am luat bilet de croaziera cu ambarcatiune publica. 40 THB de caciula. Metroul ala suspendat e cam ca taxi la pret, asa ca nu prea merita. Continue reading

Prima destinatie: Thailanda – Bangkok. Ar fi neadevarat sa spun ca nu am avut stress inainte de plecare, mai ales in aceasta tara. Ma gindeam sa nu imi iau telefonul actual sa nu cumva sa raman fara el. Acelasi lucru si cu DSLR-ul meu. Dar si sa plec mai ales fara camera foto ma intrista. Asa ca am ales sa le iau si vad acolo ce si cum. Strict legat de astea, apoi ce telefoane si aparate am vazut prin jurul meu, puteam sa stau super linistit. Cam tot tinererul avea telefoane de 5,5 -6 inci. Eu cateodata parca scoteam Nokia 3310 (nostalgici stiu ce spun). Asa ca in prima zi m-am super linistit. Si asa am si revenit acasa.

Acum, cand ma gandesc la ce stres am avut inainte de plecare ma si ia rasul. Nimic mai gresit. Am umblat in Bangkok pe absolut toate tipurile de strazi si prin tot felul de cartiere, dar peste tot am avut o stare linistita, iar oamenii… cred ca aici s-a inventat zambetul. Absolut nimeni nu are treaba cu tine daca nu te bagi in seama. Am trecut pe strazi pline cu tarabe, diferite mancaruri, fructe samd, dar daca nu aveai intrebari, nimeni nu te agasa.

Dar sa o luam cu inceputul: am ajuns pe aeroportul international. Singura varianta pentru banii de viza este casa de schimb, aflata inainte de ghiseul pentru viza. Am schimbat exact cat am avut nevoie pentru vize. Viza este 1000 THB de persoana sau 1200 pentru fast track. Am optat pentru ultima, ca merge mai repede. Dupa viza, se ridica bagajele si apoi e plin de bancomate de unde am si scos bani. Am coborat un etaj in aeroport spre indicatorul de taxi. Este o chestie organizata, o persoana iti da numar de ordine si iti si cheama taxi. Toti merg cu “meter”. 400 de bahi a fost pana la hotel (taxele de autostrada incluse). La 14:30 am fost la hotel unde ne-am odihnit o ora. Daca rezisti pana seara, esti deja adaptat la noul fus. Si am reusit. In prima zi am iesit la o plimbare pe Silom Roam, unde, duminica fiind, era inchis mare parte din bulevard si era un fel de sarbatoare, cu mancare, dansuri, cantece si tarabe cu tot felul. Incet incet printre tarabe, am ajuns la Chao Phraya, adica raul catre strabare orasul. Pe marginea acestuia este o combinatie interesanta de hoteluri si blocuri cu zeci de etaje si case care stau sa cada. Tot in prima seara am nimerit pe strada Thaniya Rd, unde era expozitie de fete! Nu am servit nimic.

Calda recomandare: App-ul CityMaps2Go. A fost super investitie! Am avut pe telefon toate hartile din locurile planificate. Contine planurile oraselor, atractiile, restaurantele si cam tot ce este necesar pentru a te descurca fara probleme in orice loc. Asa am gasit restaurante cu specific, am stabilit trasee si ne-am planificat vizitele.

1 2 ►

A doua zi am programat vizita la Grand Palace si Wat Pho, cel mai mare templu din Bangkok. Am luat un taxi, cu meter, dar soferul smecher, zice ca centrul este aglomerat si ca ne duce in port unde cu un vaporas ajungem foarte repede. Ne-a dus intr-un loc privat, unde orice excursie pleca de la 1000, apoi nu stiu ce tur 2000 samd. Ne-am intors pe calcaie si ne-am mutat in statia publica de vaporase. Cu 15 THB de caciula am ajuns la statia din dreptul Palatului. Urmatorul pret era de 40 THB, cu ghid pe canal. Am ajuns repede la Palat. Am comentat la gandul ca soferul a dorit sa ne fenteze, dar asa am vazut ca transportul pe rau este chiar avantajos. Pana in centru: taxi 60 THB + vaporas 16 THB. De la statia destinatie in 5 minute am fost la The Emerald Buddha Temple (Wat Phrakaew). Aici, chiar daca era lume, am avut loc si timp sa buchisim locul. Apoi, agale ne-am indreptat spre Wat Pho. Am vizitat toate curtile, templele aditionale, cel principal, Budha de aur, am pus monezi in toate ulcelele din templu si am petrecut timp linistit in curte. Cu ajutorul aplicatie am descoperit ca in curtea templului era cea mai renumita scoala de masaj din Bangkok. Fiecare am beneficiat de un masaj. Adica eu nu pot spune chiar beneficiu. Dupa 1,5 ore de asteptare am vazut si eu ce inseamna masajul tailandez. Se urca matusa aia pe mine mai ceva ca pe Everest. I-am simtit genunchi prin toti muschii. Atat am strans din dinti de credeam ca imi crapa: “Relax, tu hard!” zicea, dar nu am mai cedat. A incercat sa imi intoarca umerii pe dos, cu genunchii ei in spatele meu, dar a fost prea mult pt mine; acolo nu am mai cedat. Si asa am iesit de acolo parca trecut prin masina de tocat. Cel putin capitolul de masaje, la mine, s-a terminat in curtea aia cu matusa respectiva. Seara am iesit pe Khao San Rd – Vegasul din Bangkok. Am cinat la un restaurant cu specific, gasit cu app-ul de mai sus. Super local, super mancare si am avut si program de dansuri cu mascati – traditionale, acolo in curte. Tom Yum Kung se numea. Apoi am mai pierdut ceva vreme pe acolo si incet spre casa. Strict in cartier nu a vrut nici un taxi sa puna “meter” dar la doua strazi departare am gasit unul “cinstit”. – va urma…

1 2 ►

Pentru doritori am pregatit si un filmulet:

continuarea aici:

Thailanda – Bangkok (2)