Prima destinatie: Thailanda – Bangkok. Ar fi neadevarat sa spun ca nu am avut stress inainte de plecare, mai ales in aceasta tara. Ma gindeam sa nu imi iau telefonul actual sa nu cumva sa raman fara el. Acelasi lucru si cu DSLR-ul meu. Dar si sa plec mai ales fara camera foto ma intrista. Asa ca am ales sa le iau si vad acolo ce si cum. Strict legat de astea, apoi ce telefoane si aparate am vazut prin jurul meu, puteam sa stau super linistit. Cam tot tinererul avea telefoane de 5,5 -6 inci. Eu cateodata parca scoteam Nokia 3310 (nostalgici stiu ce spun). Asa ca in prima zi m-am super linistit. Si asa am si revenit acasa.
Acum, cand ma gandesc la ce stres am avut inainte de plecare ma si ia rasul. Nimic mai gresit. Am umblat in Bangkok pe absolut toate tipurile de strazi si prin tot felul de cartiere, dar peste tot am avut o stare linistita, iar oamenii… cred ca aici s-a inventat zambetul. Absolut nimeni nu are treaba cu tine daca nu te bagi in seama. Am trecut pe strazi pline cu tarabe, diferite mancaruri, fructe samd, dar daca nu aveai intrebari, nimeni nu te agasa.
Dar sa o luam cu inceputul: am ajuns pe aeroportul international. Singura varianta pentru banii de viza este casa de schimb, aflata inainte de ghiseul pentru viza. Am schimbat exact cat am avut nevoie pentru vize. Viza este 1000 THB de persoana sau 1200 pentru fast track. Am optat pentru ultima, ca merge mai repede. Dupa viza, se ridica bagajele si apoi e plin de bancomate de unde am si scos bani. Am coborat un etaj in aeroport spre indicatorul de taxi. Este o chestie organizata, o persoana iti da numar de ordine si iti si cheama taxi. Toti merg cu “meter”. 400 de bahi a fost pana la hotel (taxele de autostrada incluse). La 14:30 am fost la hotel unde ne-am odihnit o ora. Daca rezisti pana seara, esti deja adaptat la noul fus. Si am reusit. In prima zi am iesit la o plimbare pe Silom Roam, unde, duminica fiind, era inchis mare parte din bulevard si era un fel de sarbatoare, cu mancare, dansuri, cantece si tarabe cu tot felul. Incet incet printre tarabe, am ajuns la Chao Phraya, adica raul catre strabare orasul. Pe marginea acestuia este o combinatie interesanta de hoteluri si blocuri cu zeci de etaje si case care stau sa cada. Tot in prima seara am nimerit pe strada Thaniya Rd, unde era expozitie de fete! Nu am servit nimic.
Calda recomandare: App-ul CityMaps2Go. A fost super investitie! Am avut pe telefon toate hartile din locurile planificate. Contine planurile oraselor, atractiile, restaurantele si cam tot ce este necesar pentru a te descurca fara probleme in orice loc. Asa am gasit restaurante cu specific, am stabilit trasee si ne-am planificat vizitele.
A doua zi am programat vizita la Grand Palace si Wat Pho, cel mai mare templu din Bangkok. Am luat un taxi, cu meter, dar soferul smecher, zice ca centrul este aglomerat si ca ne duce in port unde cu un vaporas ajungem foarte repede. Ne-a dus intr-un loc privat, unde orice excursie pleca de la 1000, apoi nu stiu ce tur 2000 samd. Ne-am intors pe calcaie si ne-am mutat in statia publica de vaporase. Cu 15 THB de caciula am ajuns la statia din dreptul Palatului. Urmatorul pret era de 40 THB, cu ghid pe canal. Am ajuns repede la Palat. Am comentat la gandul ca soferul a dorit sa ne fenteze, dar asa am vazut ca transportul pe rau este chiar avantajos. Pana in centru: taxi 60 THB + vaporas 16 THB. De la statia destinatie in 5 minute am fost la The Emerald Buddha Temple (Wat Phrakaew). Aici, chiar daca era lume, am avut loc si timp sa buchisim locul. Apoi, agale ne-am indreptat spre Wat Pho. Am vizitat toate curtile, templele aditionale, cel principal, Budha de aur, am pus monezi in toate ulcelele din templu si am petrecut timp linistit in curte. Cu ajutorul aplicatie am descoperit ca in curtea templului era cea mai renumita scoala de masaj din Bangkok. Fiecare am beneficiat de un masaj. Adica eu nu pot spune chiar beneficiu. Dupa 1,5 ore de asteptare am vazut si eu ce inseamna masajul tailandez. Se urca matusa aia pe mine mai ceva ca pe Everest. I-am simtit genunchi prin toti muschii. Atat am strans din dinti de credeam ca imi crapa: “Relax, tu hard!” zicea, dar nu am mai cedat. A incercat sa imi intoarca umerii pe dos, cu genunchii ei in spatele meu, dar a fost prea mult pt mine; acolo nu am mai cedat. Si asa am iesit de acolo parca trecut prin masina de tocat. Cel putin capitolul de masaje, la mine, s-a terminat in curtea aia cu matusa respectiva. Seara am iesit pe Khao San Rd – Vegasul din Bangkok. Am cinat la un restaurant cu specific, gasit cu app-ul de mai sus. Super local, super mancare si am avut si program de dansuri cu mascati – traditionale, acolo in curte. Tom Yum Kung se numea. Apoi am mai pierdut ceva vreme pe acolo si incet spre casa. Strict in cartier nu a vrut nici un taxi sa puna “meter” dar la doua strazi departare am gasit unul “cinstit”. – va urma…
Pentru doritori am pregatit si un filmulet:
continuarea aici:
Off, prea târziu au venit pentru mine poveştile voastre! Nu-i nimic, poate măcar schimbăm impresii la o bere (găsim Singha oare pe undeva? :))). Cu masajul thai, mai că îţi dau dreptate, nici io n-am prea înţeles de ce-mi cară doamna genunchi în spate. În schimb ulterior am descoperit masajul picioarelor, relaxare şi reflexoterapie. A devenit rapid, pe lângă mâncat şi iar mâncat, sportul preferat în Thailanda :).
Ceau Ioana,
chiar mi-as fi dorit sa ne auzim inainte, dar asa ai avut si tu parte de surprize! Roxana a fost mare amatoare de Singha; zi de zi! Dar la ce soare era acolo si la ce caldura placuta, nici eu nu m-am abtinut! Cred ca daca nu amanam schimbul impresiilor, bem vin fiert, ca iar se anunta precipitatii mixte. Ce n-as sta vreo 6 luni la oamenii aia! Dar povestim… zile minunate.
Salut Mihai,
Noi plecam acum in iunie in Bangkok. Cum e cu banii aia de care se spune ca trebuie sa ii prezinti la vama “persoana care călătoreşte individual trebuie sa aibe asupra sa suma de minimum 10.000 Baht cash (cca 350 $) sau echivalentul acestei sume in dolari SUA sau Euro;” (este pe site la mae.ro). Ti-au cerut banii astia cash sa ii areti la vama?
Ceau Dana,
nu ni s-a cerut nici un ban la vama. Aveam banii aia asupra noastra, dar nu am avut nevoie de ei. Nici sa ii aratam nici sa ii cheltuim. Am scos cat ne-a trebuit cu cardul direct din bancomat.
Oricum, am luat fast bording, adica am mai platit 200 de bahi suplimentari la cei 1000 si lucrurile am mers foarte repede. Banii astia de viza au trebuit luati de la casa de schimb ca nu este bancomat decat dupa vama.
Concediu frumos!
Merci Mihai,
Inca o intrebare mai am. Ca si vaccinuri ati facut ceva?
Merci!
Ceau Dana,
nu am facut nici un vaccin. Era doar unul singur recomandat, am sunat la Bucuresti, apoi la Sibiu, care mi-au spus ca nu il au si nici nu stie cand va fi disponibil. Si am aflat ca doar in septembrie 2014 a fost lansat si rezolva doar o tulpina de virus din 3. Adica mai nimic. Nu am avut nici o problema.
Pingback: Thailanda – Bangkok (2) | Mihai Popa's Blog
Pingback: Thailanda – Bangkok (Video) | Mihai Popa's Blog