In Portugalia am petrecut cateva zile in 2012. Inca si acum mai avem gustul, sau vaporii de la vinul de Porto. Porto este destinatia in care as merge in fiecare toamna dupa ce strang strugurii si sunt gata fermentati. La fel de proaspete sunt amintirile din Sintra. Oricand cu placere. Asa ca de data asta nu am mai avut un obiectiv maret in Lisabona. Am reusit sa luam la pas orasul, sa urcam la Castelo de S. Jorge, Panteonul din Lisabona – Santa Egracia, biserica Sao Vicente of Fora si la gradina Augusto Gil de unde se vede in toata splendoarea orasul. In aceasta parte nu am reusit data trecuta sa detaliam, asa ca de data asta am facut-o cu ragaz. Am urcat si am coborat la scari de am crezut ca ne-a pedepsit cineva. Am reusit sa ne facem si o idee legata de tramvaiul like San Francisco. Este unul turistic, cam artificial daca este dupa mine, cu coada de 100 de metrii ca sa urci si sa faci o tura pe dealuri. Cel pitoresc este cel in care localnici isi fac veacul vintage and original. Dupa ce am coborat in centru la Statuia lui Cristofor Columb am urcat la Muzeul Arhelogic din Carmo cu locatia in ruinele Biserici Carmo, care intamplator era inchis. Am admirat si de aici panorama si cum adia putin vantul, ne-a palit un miros de la patiseria din Belem…
Tzusti in tramvai si jos in Belem direct la cofetaria lor. Coada, coada, dar nu esti in fiecare zi sa savurezi un desert de la mama lui de la Pasteis de Belem. Puteai savura desertul chiar acolo in miresme de vanilie si scortisoara sau ca noi pe malul apei. Apoi incet incet timpul se scurgea si ne-am intors in centru sa fim mai aproape de titanic. Si cum vremea era in continua imbunatarire am putut savura si pranzul la terasa in Place Du Commerce. Din pacate nu am ajuns nici de data asta sa ne dam cu telegondola la Oceanarium. Ne gandim ca am amanat din nou ca sa putem merge toti 3. E o idee!
Inclusiv plecarea cu vasul si iesirea la ocean a fost condimentata cu momente faine. La plecare se aduna lumea in port si ne faceam reciproc cu mana. Multi vin dimineata cand acosteaza vasul si viziteaza vasul. Exista turul vasului in fiecare port! Deci plecarea cu fluturari de cravate si batiste si apoi trecerea pe sub podul 25 de Abril. La venit dormeam, dar acum eram pe puntea 13. Cred ca podul respectiv a fost inaltat dupa vasul cu care eram. Am intrat la mare arte sub pod. Fumul nu a incaput complet dar in rest pot portughezii sa il foloseasca in continuare. Din nou senzatie de San Francisco si Golden Gate. Trebuie sa ajungem si in San Francisco. Acum avem ce compara. Ross, Eli, are you there?
Toate vasele care intra in estuarul fluviului Tajo, sa ajunga la portul din Lisabona, sunt pilotate de portughezi. De, istoria si experienta isi spune cuvantul. Imbarcarea pilotilor si debarcarea lor se face din mers. Interesant de vazut. Plus tot tarmul Lisabonei la malul apei are farmecul sau la ceas de inserat! Asta a fost castigul de data asta din aceasta vizita.
